stânjen

Romanian

Etymology

From a Slavic *sęžьnь, probably contaminated with *sъtęženъ (cf. stânjeni).

Noun

stânjen m (plural stânjeni)

1. fathom or an old unit of measurement for length
2. (botany) common iris

   Synonyms: iris, stânjenel

Declension

	singular		plural
	indefinite	definite	indefinite	definite
nominative-accusative	stânjen	stânjenul	stânjeni	stânjenii
genitive-dative	stânjen	stânjenului	stânjeni	stânjenilor
vocative	stânjenule		stânjenilor

Derived terms

• stânjenel