surucluire
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]surucluire f (plural surucluiri)
Declension
[edit]Declension of surucluire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) surucluire | surucluirea | (niște) surucluiri | surucluirile |
genitive/dative | (unei) surucluiri | surucluirii | (unor) surucluiri | surucluirilor |
vocative | surucluire, surucluireo | surucluirilor |
References
[edit]- surucluire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN