îmbia

Romanian

Etymology

Either from Vulgar Latin *inviāre, from Latin vīs or more likely from a Vulgar Latin root *ambiāre, from Latin ambīre, present active infinitive of ambiō.

Verb

a îmbia (third-person singular present îmbie, past participle îmbiat) 1st conj.

1. to urge, entice
2. to attract
3. to solicit, request
4. to offer, propose

Conjugation

    conjugation of îmbia (first conjugation, no infix)

infinitive			a îmbia
gerund			îmbiind
past participle			îmbiat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	îmbii	îmbii	îmbie	îmbiem	îmbiați	îmbie
	imperfect	îmbiam	îmbiai	îmbia	îmbiam	îmbiați	îmbiau
	simple perfect	îmbiai	îmbiași	îmbie	îmbiarăm	îmbiarăți	îmbiară
	pluperfect	îmbiasem	îmbiaseși	îmbiase	îmbiaserăm	îmbiaserăți	îmbiaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să îmbii	să îmbii	să îmbie	să îmbiem	să îmbiați	să îmbie
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		îmbie			îmbiați
	negative		nu îmbia			nu îmbiați

See also

• invita
• îndemna
• cere
• solicita
• oferi