încadra
Romanian
Etymology
From (deprecated template usage) [etyl] French encadrer.
Verb
a încadra (third-person singular present încadrează, past participle încadrat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of încadra (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a încadra | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | încadrând | ||||||
| past participle | încadrat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | încadrez | încadrezi | încadrează | încadrăm | încadrați | încadrează | |
| imperfect | încadram | încadrai | încadra | încadram | încadrați | încadrau | |
| simple perfect | încadrai | încadrași | încadră | încadrarăm | încadrarăți | încadrară | |
| pluperfect | încadrasem | încadraseși | încadrase | încadraserăm | încadraserăți | încadraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să încadrez | să încadrezi | să încadreze | să încadrăm | să încadrați | să încadreze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | încadrează | încadrați | |||||
| negative | nu încadra | nu încadrați | |||||