Jump to content

însușire

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Alternative forms

[edit]

Etymology

[edit]

From însuși +‎ -re.

Pronunciation

[edit]
  • IPA(key): /ɨn.suˈʃi.re/
  • Rhymes: -ire
  • Hyphenation: în‧su‧și‧re

Noun

[edit]

însușire f (plural însușiri)

  1. quality, trait, attribute, characteristic, feature, property
  2. appropriation

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative însușire însușirea însușiri însușirile
genitive-dative însușiri însușirii însușiri însușirilor
vocative însușire, însușireo însușirilor

Further reading

[edit]