șoiman
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Adjective[edit]
șoiman m or n (feminine singular șoimană, masculine plural șoimani, feminine and neuter plural șoimane)
Declension[edit]
Declension of șoiman
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | șoiman | șoimană | șoimani | șoimane | ||
| definite | șoimanul | șoimana | șoimanii | șoimanele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | șoiman | șoimane | șoimani | șoimane | ||
| definite | șoimanului | șoimanei | șoimanilor | șoimanelor | |||
Noun[edit]
șoiman m (plural șoimani)
Declension[edit]
Declension of șoiman
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) șoiman | șoimanul | (niște) șoimani | șoimanii |
| genitive/dative | (unui) șoiman | șoimanului | (unor) șoimani | șoimanilor |
| vocative | șoimanule | șoimanilor | ||