sustrage

Romanian

Etymology

Borrowed from French soustraire, Latin subtrahere.

Verb

a sustrage (third-person singular present sustrage, past participle sustras) 3rd conj.

1. to subtract
2. to take away
3. to steal, purloin
4. to abstract
5. to elude, avoid something

Conjugation

    conjugation of sustrage (third conjugation, past participle in -s)

infinitive			a sustrage
gerund			sustragând
past participle			sustras
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	sustrag	sustragi	sustrage	sustragem	sustrageți	sustrag
	imperfect	sustrageam	sustrageai	sustragea	sustrageam	sustrageați	sustrageau
	simple perfect	sustrasei	sustraseși	sustrase	sustraserăm	sustraserăți	sustraseră
	pluperfect	sustrasesem	sustraseseși	sustrasese	sustraseserăm	sustraseserăți	sustraseseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să sustrag	să sustragi	să sustragă	să sustragem	să sustrageți	să sustragă
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		sustrage			sustrageți
	negative		nu sustrage			nu sustrageți

Derived terms

• sustragere

Related terms

• trage

See also

• scădea
• fura
• abstrage