înfășura

Romanian

Etymology

From înfășa or possibly a Vulgar Latin root *infasciolāre, from Late Latin fasciāre, from Latin fascia (“band, strip”).

Pronunciation

• IPA^(key): /ɨnfəʃuˈra/

• Audio:

  (file)

Verb

a înfășura (third-person singular present înfășoară, past participle înfășurat) 1st conj.

1. (transitive) to wrap, wrap up; to furl

   Antonym: a desfășura

2. (direct reflexive) to be wrapped

   Antonym: a se desfășura

Conjugation

    conjugation of înfășura (first conjugation, no infix)

infinitive			a înfășura
gerund			înfășurând
past participle			înfășurat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	înfășor	înfășori	înfășoară	înfășurăm	înfășurați	înfășoară
	imperfect	înfășuram	înfășurai	înfășura	înfășuram	înfășurați	înfășurau
	simple perfect	înfășurai	înfășurași	înfășură	înfășurarăm	înfășurarăți	înfășurară
	pluperfect	înfășurasem	înfășuraseși	înfășurase	înfășuraserăm	înfășuraserăți	înfășuraseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să înfășor	să înfășori	să înfășoare	să înfășurăm	să înfășurați	să înfășoare
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		înfășoară			înfășurați
	negative		nu înfășura			nu înfășurați

Synonyms

• împacheta

Related terms

• desfășura
• înfășa
• fașă
• fâșioară