căsători
Romanian
Etymology
From căsător, which either comes from casă (“house”) or from *căsa, a hypothetical older Romanian intermediate verb which no longer survives, from a Vulgar Latin root *casāre, from Latin casa. Compare Spanish casar (“to marry”).
Verb
a căsători (third-person singular present căsătorește, past participle căsătorit) 4th conj.
- (reflexive) to marry, wed (become married or wedded to), get married
- (reciprocal) to get married (to each other)
- Ne-a cunoscut tatăl și s-au căsătorit.
- She met our dad, and they got married.
- (transitive) to marry or wed someone to
Conjugation
conjugation of căsători (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a căsători | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | căsătorind | ||||||
| past participle | căsătorit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | căsătoresc | căsătorești | căsătorește | căsătorim | căsătoriți | căsătoresc | |
| imperfect | căsătoream | căsătoreai | căsătorea | căsătoream | căsătoreați | căsătoreau | |
| simple perfect | căsătorii | căsătoriși | căsători | căsătorirăm | căsătorirăți | căsătoriră | |
| pluperfect | căsătorisem | căsătoriseși | căsătorise | căsătoriserăm | căsătoriserăți | căsătoriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să căsătoresc | să căsătorești | să căsătorească | să căsătorim | să căsătoriți | să căsătorească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | căsătorește | căsătoriți | |||||
| negative | nu căsători | nu căsătoriți | |||||