certare
Jump to navigation
Jump to search
Latin[edit]
Verb[edit]
certāre
- inflection of certō:
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
certare f (plural certări)
Declension[edit]
Declension of certare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) certare | certarea | (niște) certări | certările |
genitive/dative | (unei) certări | certării | (unor) certări | certărilor |
vocative | certare, certareo | certărilor |