elibera
Romanian
Etymology
Borrowed from (deprecated template usage) [etyl] Latin eliberāre, present active infinitive of eliberō, from liberō.
Verb
a elibera (third-person singular present eliberează, past participle eliberat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of elibera (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a elibera | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | eliberând | ||||||
| past participle | eliberat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | eliberez | eliberezi | eliberează | eliberăm | eliberați | eliberează | |
| imperfect | eliberam | eliberai | elibera | eliberam | eliberați | eliberau | |
| simple perfect | eliberai | eliberași | eliberă | eliberarăm | eliberarăți | eliberară | |
| pluperfect | eliberasem | eliberaseși | eliberase | eliberaserăm | eliberaserăți | eliberaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să eliberez | să eliberezi | să elibereze | să eliberăm | să eliberați | să elibereze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | eliberează | eliberați | |||||
| negative | nu elibera | nu eliberați | |||||