fundamenta

See also: fundamentá

Esperanto

Pronunciation

• IPA^(key): /fundaˈmenta/

• Audio:

  (file)

• Rhymes: -enta
• Syllabification: fun‧da‧men‧ta

Adjective

fundamenta (accusative singular fundamentan, plural fundamentaj, accusative plural fundamentajn)

1. fundamental

Derived terms

• fundamenta interago

Latin

Pronunciation

• (Classical Latin) IPA^(key): [fʊn.daːˈmɛn.ta]
• (modern Italianate Ecclesiastical) IPA^(key): [fun.daˈmɛn.ta]

Noun

fundāmenta

1. nominative/accusative/vocative plural of fundāmentum

Norwegian Bokmål

Alternative forms

• fundamentene

Noun

fundamenta n

1. definite plural of fundament

Norwegian Nynorsk

Noun

fundamenta n

1. definite plural of fundament

Portuguese

Verb

fundamenta

1. inflection of fundamentar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

From fundament.

Verb

a fundamenta (third-person singular present fundamentează, past participle fundamentat) 1st conjugation

1. to substantiate

Conjugation

    conjugation of fundamenta (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a fundamenta
gerund			fundamentând
past participle			fundamentat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	fundamentez	fundamentezi	fundamentează	fundamentăm	fundamentați	fundamentează
	imperfect	fundamentam	fundamentai	fundamenta	fundamentam	fundamentați	fundamentau
	simple perfect	fundamentai	fundamentași	fundamentă	fundamentarăm	fundamentarăți	fundamentară
	pluperfect	fundamentasem	fundamentaseși	fundamentase	fundamentaserăm	fundamentaserăți	fundamentaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să fundamentez	să fundamentezi	să fundamenteze	să fundamentăm	să fundamentați	să fundamenteze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		fundamentează			fundamentați
	negative		nu fundamenta			nu fundamentați

Spanish

Pronunciation

• IPA^(key): /fundaˈmenta/ [fũn̪.d̪aˈmẽn̪.t̪a]
• Rhymes: -enta
• Syllabification: fun‧da‧men‧ta

Verb

fundamenta

1. inflection of fundamentar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative