măsura
See also: măsură
Romanian
Etymology
From Late Latin mēnsūrāre, present active infinitive of mēnsūrō, from Latin mēnsūra.
Verb
a măsura (third-person singular present măsoară, past participle măsurat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of măsura (first conjugation, no infix)
| infinitive | a măsura | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | măsurând | ||||||
| past participle | măsurat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | măsor | măsori | măsoară | măsurăm | măsurați | măsoară | |
| imperfect | măsuram | măsurai | măsura | măsuram | măsurați | măsurau | |
| simple perfect | măsurai | măsurași | măsură | măsurarăm | măsurarăți | măsurară | |
| pluperfect | măsurasem | măsuraseși | măsurase | măsuraserăm | măsuraserăți | măsuraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să măsor | să măsori | să măsoare | să măsurăm | să măsurați | să măsoare | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | măsoară | măsurați | |||||
| negative | nu măsura | nu măsurați | |||||