ocoli
Romanian
Etymology
From ocol + -i, from Bulgarian около (okolo).
Verb
a ocoli (third-person singular present ocolește, past participle ocolit) 4th conj.
- to go around, make a detour, take a roundabout way
- to avoid, bypass, circumvent, sidestep
- to shirk
- to surround with, enclose
Conjugation
conjugation of ocoli (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a ocoli | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | ocolind | ||||||
| past participle | ocolit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | ocolesc | ocolești | ocolește | ocolim | ocoliți | ocolesc | |
| imperfect | ocoleam | ocoleai | ocolea | ocoleam | ocoleați | ocoleau | |
| simple perfect | ocolii | ocoliși | ocoli | ocolirăm | ocolirăți | ocoliră | |
| pluperfect | ocolisem | ocoliseși | ocolise | ocoliserăm | ocoliserăți | ocoliseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să ocolesc | să ocolești | să ocolească | să ocolim | să ocoliți | să ocolească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | ocolește | ocoliți | |||||
| negative | nu ocoli | nu ocoliți | |||||