Jump to content

ofițer

From Wiktionary, the free dictionary

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

Borrowed from French officier, German Offizier, Russian офицер (oficer).

Pronunciation

[edit]
  • Audio:(file)

Noun

[edit]

ofițer m (plural ofițeri)

  1. officer

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative ofițer ofițerul ofițeri ofițerii
genitive-dative ofițer ofițerului ofițeri ofițerilor
vocative ofițerule ofițerilor