dăscăli
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a dăscăli (third-person singular present dăscălește, past participle dăscălit) 4th conj.
- to teach
Conjugation[edit]
conjugation of dăscăli (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a dăscăli | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | dăscălind | ||||||
| past participle | dăscălit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | dăscălesc | dăscălești | dăscălește | dăscălim | dăscăliți | dăscălesc | |
| imperfect | dăscăleam | dăscăleai | dăscălea | dăscăleam | dăscăleați | dăscăleau | |
| simple perfect | dăscălii | dăscăliși | dăscăli | dăscălirăm | dăscălirăți | dăscăliră | |
| pluperfect | dăscălisem | dăscăliseși | dăscălise | dăscăliserăm | dăscăliserăți | dăscăliseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să dăscălesc | să dăscălești | să dăscălească | să dăscălim | să dăscăliți | să dăscălească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | dăscălește | dăscăliți | |||||
| negative | nu dăscăli | nu dăscăliți | |||||