fierbe
Romanian
Etymology
From Vulgar Latin *fervere < Classical Latin fervēre, present active infinitive of ferveō, ultimately from Proto-Indo-European *bʰeru- (“to be hot, boil”).
Verb
a fierbe (third-person singular present fierbe, past participle fiert) 3rd conj.
- to boil (heat (a liquid) until it begins to turn into a gas)
- to simmer
- to scald
- to seethe, bubble up
Conjugation
conjugation of fierbe (third conjugation, past participle in -t)
| infinitive | a fierbe | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | fierbând | ||||||
| past participle | fiert | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | fierb | fierbi | fierbe | fierbem | fierbeți | fierb | |
| imperfect | fierbeam | fierbeai | fierbea | fierbeam | fierbeați | fierbeau | |
| simple perfect | fiersei | fierseși | fierse | fierserăm | fierserăți | fierseră | |
| pluperfect | fiersesem | fierseseși | fiersese | fierseserăm | fierseserăți | fierseseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să fierb | să fierbi | să fiarbă | să fierbem | să fierbeți | să fiarbă | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | fierbe | fierbeți | |||||
| negative | nu fierbe | nu fierbeți | |||||