păgân

See also: pagan, Pagan, and págán

Romanian

Etymology

From Latin pāgānus.

Pronunciation

• IPA^(key): /pəˈɡɨn/

Adjective

păgân m or n (feminine singular păgână, masculine plural păgâni, feminine and neuter plural păgâne)

1. pagan, heathen

Declension

Declension of păgân

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	păgân		păgână	păgâni	păgâne
	definite	păgânul		păgâna	păgânii	păgânele
genitive/ dative	indefinite	păgân		păgâne	păgâni	păgâne
	definite	păgânului		păgânei	păgânelor	păgânilor

Noun

păgân m (plural păgâni)

1. pagan, heathen
2. cruel or wicked person

Declension

Declension of păgân

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) păgân	păgânul	(niște) păgâni	păgânii
genitive/dative	(unui) păgân	păgânului	(unor) păgâni	păgânilor
vocative	păgânule		păgânilor

Derived terms

• păgânătate
• păgânime
• păgânism

Related terms

• pângări