paprica

See also: paprică and páprica

English

Noun

paprica (countable and uncountable, plural papricas)

1. Obsolete spelling of paprika.

Italian

Pronunciation

• IPA^(key): /ˈpa.pri.ka/
• Rhymes: -aprika
• Hyphenation: pà‧pri‧ca

Noun

paprica f (plural papriche)

1. paprika

Romanian

Etymology

From paprică.

Verb

a paprica (third-person singular present paprichează, past participle papricat) 1st conjugation

1. (Transylvania) to add hot pepper

Conjugation

    conjugation of paprica (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a paprica
gerund			papricând
past participle			papricat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	paprichez	paprichezi	paprichează	papricăm	papricați	paprichează
	imperfect	papricam	papricai	paprica	papricam	papricați	papricau
	simple perfect	papricai	papricași	paprică	papricarăm	papricarăți	papricară
	pluperfect	papricasem	papricaseși	papricase	papricaserăm	papricaserăți	papricaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să paprichez	să paprichezi	să papricheze	să papricăm	să papricați	să papricheze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		paprichează			papricați
	negative		nu paprica			nu papricați

References

• paprica in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN