strămuta
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Probably from Vulgar Latin root *extrāmūtāre, instead of Latin trānsmūtāre. Equivalent to stră- + muta. Compare Aromanian strãmut, strãmutari, Friulian stramudâ, Sardinian stramudai.
Verb[edit]
a strămuta (third-person singular present strămută, past participle strămutat) 1st conj.
- to shift, change places, dislodge, displace, move
- to transform, change, modify
- Synonyms: transforma, schimba, modifica
Conjugation[edit]
conjugation of strămuta (first conjugation, no infix)
| infinitive | a strămuta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | strămutând | ||||||
| past participle | strămutat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | strămut | strămuți | strămută | strămutăm | strămutați | strămută | |
| imperfect | strămutam | strămutai | strămuta | strămutam | strămutați | strămutau | |
| simple perfect | strămutai | strămutași | strămută | strămutarăm | strămutarăți | strămutară | |
| pluperfect | strămutasem | strămutaseși | strămutase | strămutaserăm | strămutaserăți | strămutaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să strămut | să strămuți | să strămute | să strămutăm | să strămutați | să strămute | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | strămută | strămutați | |||||
| negative | nu strămuta | nu strămutați | |||||