ușura

See also: usura

Romanian

Etymology

From ușor.

Verb

a ușura (third-person singular present ușurează, past participle ușurat) 1st conj.

1. to relieve, soothe, comfort, alleviate, disburden, lighten
2. to moderate, calm, appease, pacify, assuage
3. to facilitate, make easier

Conjugation

    conjugation of ușura (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a ușura
gerund			ușurând
past participle			ușurat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	ușurez	ușurezi	ușurează	ușurăm	ușurați	ușurează
	imperfect	ușuram	ușurai	ușura	ușuram	ușurați	ușurau
	simple perfect	ușurai	ușurași	ușură	ușurarăm	ușurarăți	ușurară
	pluperfect	ușurasem	ușuraseși	ușurase	ușuraserăm	ușuraserăți	ușuraseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să ușurez	să ușurezi	să ușureze	să ușurăm	să ușurați	să ușureze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		ușurează			ușurați
	negative		nu ușura			nu ușurați

Synonyms

• (to facilitate): facilita, înlesni

See also

• alina
• ameliora
• facilita