acquietare

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Italian[edit]

Etymology[edit]

From a- (to, towards) +‎ quieto (quiet, peaceful) +‎ -are (1st conjugation verbal suffix).

Pronunciation[edit]

  • IPA(key): /ak.kwjeˈta.re/, /ak.kwi.eˈta.re/[1]
  • Rhymes: -are
  • Hyphenation: ac‧quie‧tà‧re, ac‧qui‧e‧tà‧re

Verb[edit]

acquietàre (first-person singular present acquièto or acquiéto[1], first-person singular past historic acquietài, past participle acquietàto, auxiliary avére)

  1. (transitive) to calm
    Synonyms: acchetare, calmare, chetare, placare, quietare, rassicurare, tranquillizzare
    Antonyms: esacerbare, esasperare, inasprire, innervosire, irritare, provocare
  2. (transitive) to quieten
    Synonyms: acchetare, calmare, chetare, placare, quietare
  3. (transitive) to appease
    Synonyms: calmare, chetare, pacificare, placare, quietare
    Antonyms: esacerbare, esasperare, inasprire, innervosire, irritare, provocare

Conjugation[edit]

Derived terms[edit]

Related terms[edit]

References[edit]

  1. 1.00 1.01 1.02 1.03 1.04 1.05 1.06 1.07 1.08 1.09 1.10 1.11 1.12 1.13 1.14 acquieto in Luciano Canepari, Dizionario di Pronuncia Italiana (DiPI)

Anagrams[edit]