prim
Definition from Wiktionary, a free dictionary
Contents |
[edit] English
[edit] Pronunciation
- Rhymes: -ɪm
[edit] Verb
|
Infinitive |
Third person singular |
Simple past |
Past participle |
Present participle |
to prim (third-person singular simple present prims, present participle primming, simple past and past participle primmed)
[edit] Adjective
prim (comparative primmer, superlative primmest)
|
Positive |
- prudish, overly correct in behaviour, straight-laced
[edit] Translations
- French: collet monté inv., guindé (e)
[edit] Romanian
[edit] Etymology
[edit] Pronunciation
- IPA: /prim/
[edit] Adjective
prim 4 nom/acc forms
[edit] Declension
declension of prim
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| Nominative/Accusative | indefinite articulation | prim | prim | primă | primi | prime | prime |
| definite articulation | primul | primul | prima | primii | primele | primele | |
| Genitive/Dative | indefinite articulation | prim | prim | prime | primi | prime | prime |
| definite articulation | primului | primului | primei | primilor | primelor | primelor | |